Fiind criza, redactiile se imputineaza de departamente si departamentele se inmultesc de voluntari racolati din bobocimea facultatilor. Iata ce scrie o ilustra faptura vie despre FarmVille in Adevarul.

Madmoiselle jurnalista, autoarea cu potential de premiu pentru cel mai pitziponcesc article (a se citi cu iz de frantuzism) pe care l-a putut cineva dejecta vreodata in presa romaneasca, scrie despre taranii fermierii electronici si cine l-o fi publicat a uitat sa schimbe permalinkul, astfel ca articolul de Puliţăr este accesabil la urmatorul si nefericitul link:

http://www.adevarul.ro/articole/taranii-electronici-se-inmultesc-in-nestire.html

Trecand peste click-ul inutil pe care tocmai l-ati facut din curiozitate pentru a vedea in ce fel sinucide aceasta faptura vie cuvintele, ajungem la citatele rupte din acest Luceafar al jurnalismului romanesc:

“un joc destinat exclusiv utilizatorilor reţelei de socializare Facebook, în care participanţii abandonează în spaţiul virtual viaţa la oraş în favoarea celei de fermier”

Ei bine, dragii mei… si eu cand ma loghez sa-mi culeg fasolea si murea, ABANDONEZ in spaisu’ virtual viata de la oras si ma dedau la aia de fermier. Adica, pitzi imi zice mie ca-mi gasesc mangaiere tocmai ‘colea, pe plantatie. Si neuronu’ ei nici ca nu graieste mai mult adevar. Dar stiinta nu se opreste aici:

Sunt jucători de ­FarmVille care ajung să se trezească în toiul nopţii pentru că trebuie să recolteze zmeura, să cultive de urgenţă vinete sau să mulgă vaca. (…) specialiştii în comportamentul uman sunt de părere că în spaţiul virtual există riscul unei false senzaţii de socializare. Vorbind online cu persoane aflate la distanţe mari, cu care nu ajungem să ne întâlnim, rămânem în cele din urmă singuri. Iar utilizatorii reţelei Facebook riscă să cadă în această capcană. (…) Dacă alocăm prea mult timp şi energie vieţii virtuale, uităm să trăim cu adevărat. În cazul FarmVille, riscăm să nu mai avem timp să apreciem natura adevărată.

Pitzi a noastra trece dintr-o oala in alta, emite afirmatii vizavi de comportamentul FarmVillofililor pentru ca apoi sa citeze sursele lui peste ce vorbesc despre falsele senzatii de socializare. Apoi, anunta cataclismic sfarsitul solitar demn de mila al utilizatorilor Facebook. Dupa care isi aminteste ca vroia sa scrie despre FarmVille si se gadeste ea ca ar fi mai bine ca taranii electronici sa nu mai aiba abilitatea de a se transpune in viata de zi cu zi si sa se bucure de cantecul cucului, de verdele palmierului si de mirosul proaspat de balega de oaie.

Pare-mi-se mie sau firul logic pe care e construit intreaga scriere e lipit cu guma de mestecat ieftina intre runde de scris ba pe marginea fantanii din mall, ba printre crispy-urile de la KFC, ba printre cafelele de la cele mai kitsch-oase cafenele?